A absolvit cursurile Colegiului National Carol I din Craiova.
Este autorul volumelor de nuvele Grandiflora în 1928 și Vedenia în 1929, al unor romane de analiză psihologică a apariției unor stări obsesive, îndeosebi erotice: Rusoaica (tradus și în limba slovacă), Brațul Andromedei, Femeia de ciocolată, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba. A scris și piese de teatru (adunate în volumul Pavilionul cu umbre) și a purtat o interesantă corespondență cu Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu și Susanne Dovalova, din Bratislava.
Romanele lui Mihăescu au influente rusești, mulți critici vorbind despre "dostoievskianism", însă textele sale, deși asemănătoare prin obiect, se deosebesc prin luciditate și limpezime de tenebrele și atmosfera neguroasă a operei lui Dostoievski. El a murit la vârsta de doar 41 de ani, bolnav de tuberculoza, și a fost înmormântat la Dragasani
Valoarea operei lăsate în urma sa de Gib I. Mihaescu l-a așezat între marii nuveliști români și printre cei mai importanți romancieri ai literaturii noastre.
Rusoaica- Gib I. Mihaescu:
“Aci voi deveni alt om… Fii slăvită, sfîntă singurătate!”
"Un sătuc de grănicieri pe malul Nistrului în anii interbelici. E capătul lumii, e pustiul plictiselii eterne pentru ofițerii încartituiți acolo pentru a păzi granița cu Rusia comunistă. Un ofițer trimis acolo se bucură sincer de repartiția asta pentru că aici are de gând să își ia viața de la capăt. Se va regăsi pe sine și, mai ales, va găsi femeia ideală care nu poate fi decât o rusoaică, un misterios suflet slav, o nobilă doamnă care a fugit peste graniță de furia bolșevică. Unde altundeva se poate întâlni o astfel de femeie decât în acest sătuc?
Doar că… plictiseala vieții cotidiene își spune cuvântul și tânărul ofițer se lasă atras într-o aventură dubioasă cu o femeie locală și cu soțul ei contrabandist. Figura visată a rusoaicei se îndepărtează încet în timp ce realitatea prozaică se afirmă copleșitoare".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu